Acasa
Madrid, oameni care se lupta cu prejudecatile spaniolilor si spanioli cu inima deschisa. Emigrantii de la Peretu, Teleorman, la un an dupa atentatul din 11 martie 2004. Un proiect al Guvernului spaniol menit sa-i aduca in legalitate pe imigrantii fara acte. Regularizarea care a adus la Consulatul roman de la Madrid 23.000 de cereri pentru caziere si pasapoarte.
Cum traiesc romanii in tara Regelui Carlos? Si ce cauta ei acolo? Pe larg, vom raspunde la aceste intrebari cu 11 pagini dedicate fenomenului care este Spania in Europa de astazi. Pe scurt, le putem raspunde cu doua povesti care s-au intersectat la Madrid. A Ioanei Lazar. Si a Violetei. Ioana are ceea ce numim, de obicei, o "poveste de succes". A terminat facultatea la Academia de Studii Economice din Bucuresti, s-a angajat la un fond de investitii cu actionar majoritar spaniol. A doua poveste este a Violetei, o tanara dintr-un oarecare sat din Ardeal, care a plecat cu sotul ei sa roboteasca de dimineata pana seara si sa-si faca un rost in viata. Ioana a ajuns la Madrid pentru ca urmase cursuri de limba spaniola la Institutul Cervantes, pentru ca mai stia si limba engleza si era priceputa in meseria ei. Violeta nu avea decat cele doua brate bune de munca. Cele doua vieti s-au intersectat. Ioana nu se putea integra.
Si a inceput un master la o universitate spaniola, unde si-a facut, in sfarsit, prieteni. Doar ca nu mai reusea sa-si faca timp si de casa, intre serviciu si scoala. Si atunci a gasit-o pe Violeta, o fata cu mult bun-simt, care voia sa munceasca. Dupa un an, Ioana a terminat masterul si n-a mai avut nevoie de Violeta. Dar au ramas bune cunostinte. Ioana sta acum intr-un apartament foarte frumos, la etajul 11, in nord-estul Madridului. Singurul cusur al casei este ca nu e a ei si da o gramada de bani pe chirie. Violeta i-a dat un telefon acum cateva luni. Ea si barbatul ei isi cumparasera casa. Morala? In Spania, romanii pot trai bine prin munca cinstita si isi pot construi un viitor. Cu sacrificii.
Castellon, regiune "romaneasca"
Cati romani sunt in Spania nu stie nimeni. Spaniolii nu pot sa-i numere, pentru ca multi nu au acte si nici nu se declara. Nici macar estimari nu pot fi facute, pentru ca in fiecare zi trec Pirineii aproximativ 2.000 de romani, mai ales de cand a inceput procesul de regularizare. Cea mai mare densitate este pe Coasta Mediteranei.
Una dintre zonele in care conationalii nostri si-au format deja o majoritate este Castellon. Aici, sunt inregistrati oficial aproape 40.000. Numarul total al imigrantilor care se stabilesc in provincia spaniola este in jur de 80.000. Dintre acestia, circa 46%, aproape jumatate, sunt de nationalitate romana. Potrivit unor surse din cadrul Primariei din Castellon, "in regiune sosesc anual aproximativ 7.000 de romani, iar Spania este inca un El-Dorado pentru ei". Cu toate ca acestia muncesc in diferite domenii, numai jumatate primesc drept de rezidenta si pleaca mai departe catre centrul Madridului sau al Barcelonei. La Madrid, estimarile sunt uluitoare: circa 60.000 de romani in orasele din jurul capitalei. Dupa romani, cele mai mari comunitati de imigranti le au columbienii si marocanii.
Calea catre Peninsula Iberica
Biletele de avion spre Madrid si Barcelona, destinatiile principale ale curselor aeriene din Romania, costa intre 240 si 300 de euro. Cursele catre Madrid pleaca in fiecare zi la ora 9:00, de pe Aeroportul International "Henri Coanda". De la Madrid se intoarce zilnic un avion care pleaca de la Barajas la ora 13:00. Transportul rutier, cu microbuze sau autocare, costa intre 150 si 200 de euro, dus-intors, in functie de compania de transport si localitatea din care se pleaca, Bucuresti, Timisoara sau Arad.
O alta modalitate de transport ar fi "ia-ma nene", adica prieteni sau cunostinte care pleaca cu autoturismul catre Spania si contra unei sume de bani, "de benzina". Problema este ca metoda e ilegala, mai ales ca Politia de Frontiera a inceput sa miroasa inselatoriile. Transportul rutier e mai ieftin. Dar are si un dezavantaj. La granita dintre Spania si Franta sunt si probleme cu autoritatile care expulzeaza autocare intregi de romani si bulgari. Politistii spanioli sunt uimiti de miile de imigranti care vin in Spania cu acte false ca sa incerce sa obtina rezidenta. Asa ca sufla si in iaurt.
Cum traiesc romanii in tara Regelui Carlos? Si ce cauta ei acolo? Pe larg, vom raspunde la aceste intrebari cu 11 pagini dedicate fenomenului care este Spania in Europa de astazi. Pe scurt, le putem raspunde cu doua povesti care s-au intersectat la Madrid. A Ioanei Lazar. Si a Violetei. Ioana are ceea ce numim, de obicei, o "poveste de succes". A terminat facultatea la Academia de Studii Economice din Bucuresti, s-a angajat la un fond de investitii cu actionar majoritar spaniol. A doua poveste este a Violetei, o tanara dintr-un oarecare sat din Ardeal, care a plecat cu sotul ei sa roboteasca de dimineata pana seara si sa-si faca un rost in viata. Ioana a ajuns la Madrid pentru ca urmase cursuri de limba spaniola la Institutul Cervantes, pentru ca mai stia si limba engleza si era priceputa in meseria ei. Violeta nu avea decat cele doua brate bune de munca. Cele doua vieti s-au intersectat. Ioana nu se putea integra.
Si a inceput un master la o universitate spaniola, unde si-a facut, in sfarsit, prieteni. Doar ca nu mai reusea sa-si faca timp si de casa, intre serviciu si scoala. Si atunci a gasit-o pe Violeta, o fata cu mult bun-simt, care voia sa munceasca. Dupa un an, Ioana a terminat masterul si n-a mai avut nevoie de Violeta. Dar au ramas bune cunostinte. Ioana sta acum intr-un apartament foarte frumos, la etajul 11, in nord-estul Madridului. Singurul cusur al casei este ca nu e a ei si da o gramada de bani pe chirie. Violeta i-a dat un telefon acum cateva luni. Ea si barbatul ei isi cumparasera casa. Morala? In Spania, romanii pot trai bine prin munca cinstita si isi pot construi un viitor. Cu sacrificii.
Castellon, regiune "romaneasca"
Cati romani sunt in Spania nu stie nimeni. Spaniolii nu pot sa-i numere, pentru ca multi nu au acte si nici nu se declara. Nici macar estimari nu pot fi facute, pentru ca in fiecare zi trec Pirineii aproximativ 2.000 de romani, mai ales de cand a inceput procesul de regularizare. Cea mai mare densitate este pe Coasta Mediteranei.
Una dintre zonele in care conationalii nostri si-au format deja o majoritate este Castellon. Aici, sunt inregistrati oficial aproape 40.000. Numarul total al imigrantilor care se stabilesc in provincia spaniola este in jur de 80.000. Dintre acestia, circa 46%, aproape jumatate, sunt de nationalitate romana. Potrivit unor surse din cadrul Primariei din Castellon, "in regiune sosesc anual aproximativ 7.000 de romani, iar Spania este inca un El-Dorado pentru ei". Cu toate ca acestia muncesc in diferite domenii, numai jumatate primesc drept de rezidenta si pleaca mai departe catre centrul Madridului sau al Barcelonei. La Madrid, estimarile sunt uluitoare: circa 60.000 de romani in orasele din jurul capitalei. Dupa romani, cele mai mari comunitati de imigranti le au columbienii si marocanii.
Calea catre Peninsula Iberica
Biletele de avion spre Madrid si Barcelona, destinatiile principale ale curselor aeriene din Romania, costa intre 240 si 300 de euro. Cursele catre Madrid pleaca in fiecare zi la ora 9:00, de pe Aeroportul International "Henri Coanda". De la Madrid se intoarce zilnic un avion care pleaca de la Barajas la ora 13:00. Transportul rutier, cu microbuze sau autocare, costa intre 150 si 200 de euro, dus-intors, in functie de compania de transport si localitatea din care se pleaca, Bucuresti, Timisoara sau Arad.
O alta modalitate de transport ar fi "ia-ma nene", adica prieteni sau cunostinte care pleaca cu autoturismul catre Spania si contra unei sume de bani, "de benzina". Problema este ca metoda e ilegala, mai ales ca Politia de Frontiera a inceput sa miroasa inselatoriile. Transportul rutier e mai ieftin. Dar are si un dezavantaj. La granita dintre Spania si Franta sunt si probleme cu autoritatile care expulzeaza autocare intregi de romani si bulgari. Politistii spanioli sunt uimiti de miile de imigranti care vin in Spania cu acte false ca sa incerce sa obtina rezidenta. Asa ca sufla si in iaurt.