Acasa
Guvernul României este dator sã revizuiascã, sã adreseze corespunzãtor problemele legate de alegerea candidaților români stabiliți în America pentru camerã și senat și sã remedieze imediat carențele grave de organizare evidențiate în mod special la Colegiul electoral nr. 43, Circumscripția uninominalã nr. 3 (cu referințã directã și aplicare la Canada și Statele Unite ale Americii).
Parlamentul României, creatorul Legii nr. 35/2008 și guvernul, care trebuie sã o implementeze, dovedesc lacune de înțelegere a diasporei românești stabilitã pe continentul american. Aceste instituții, deconectate de națiunea româna indiferent unde se gãsește ea, trebuie sã aibe în vedere modul nostru de viațã în strãinatate, trebuie sã ia în considerare modelul nostru social fãrã sã se grãbeascã și sã invețe de la democrația locala care ne influențeazã comportamentul. În conformitate cu prevederile art.9.(2) din Legea 35/2008 „Pot depune candidaturi organizaþiile cetãþenilor aparținând minoritãților naționale reprezentate în Parlament. Sâtem uimiți de grija pe care o acordã guvernul minnoritãților naționale din România și lipsa de considerație pentru minoritatea românã din strãinãtate. De ce nu existã o prevedere similarã în lege care sã permitã asociațiilor minoritãții românești sã depunã candidaturi? Înainte de a încerca sã deruteze cetãțeanul român și opinia internaþionalã, administrația româneascã trebuie sã rezolve problemele urmãtoare:
1. INFORMAREA ȘI ADRESAREA
Procesul de votare nu este un act unilateral. El necesitã participarea activã a candidatului, alegãtorului și mediatorului. Trãind în inima unui model avansat de democraþie care ne creeazã reflexe sociale, așteptãm de la guvernul nostru sã acționeze adecvat pentru informarea cetãțeanului român. Aici pe continentul american, guvernele locale se asigurã de prezența maximã de alegãtori pornind campania de informare (a se deosebi de campania electoralã propriu zisã) cu cel puțin șase luni în avans. Este necesar un proces corespunzãtor similar de informare care sã se adreseze celor peste 300 de comunitãþi românești. Legea menționatã și-a făcut drum pe ascuns din sertarele parlamentului în birourile de partid, atât de discret încât a scãpat timp îndelungat din vedere mediilor romãnești din America. Acest echivalent al „dezinformãrii” trebuie remediat imediat oferind simultan populașiei timpul necesar asimilãrii. Guvernul trebuie sã asigure existența, funcționarea continuã și actualizarea informațiilor pertinente procesului de votare prin intermediul internetului, modalitatea principalã și viabilã de interacțiune a diasporei.
2. CANDIDAȚII
Este necesarã asigurarea echidistantã a dreptului de participare. Guvernul trebuie sã asigure comunitãților locale, tipic implicate mai mult social decât partinic în procesul politic, timpul optim necesar pentru identificarea și promovarea candidaților. Abordarea actualã favorizeatã partidele deoarece au avut acces îndelungat la informare și beneficiazã de organizații. Aceastã situație creeazã contextul eliminãrii accesului persoanelor, asociațiilor sau comunitãților de la procesul electoral, impietând drepturile noastre constituþionale.
Fondul problemei: Art. 30.1 din Legea nr. 35/2008 stabilește numãrul de susținãtori necesari unui candidat independent. Aceasta este o problemã tehnicã greu de depãșit în SUA, care are o densitate a populaþei românești de 3/100 km2, respectiv în Canada unde este sub 1/100 km2, comparativ cu România (9094/100 km2). Guvernul trebuie sã revizuiascã și sã diminueze limitele asociate de 2000 respectiv 4000 susținãtori.
Fondul problemei: Art. 30.2 din Legea nr. 35/2008 definește modul de completare a Listelor de susținãtori. În ambele țãri Canada și SUA datele numerice aferente actelor și unele elementele de identitate sunt confidențiale. Acest fapt este bine stabilit și însușit de asemenea de cãtre emigranți care nu doresc sã furnizeze ceea ce este condiderat aici „informație sensibilã”. Ambele țãri solicitã pentru identificare documente de reședințã locale. Potențialii susținãtori nu circulã cu acte românești, fapt care limiteazã înscrierea. Guvernul trebuie sã furnizeze cãrți de alegãtori sau sã revizuiascã procedeul de identificare al susținãtorilor. Aceasta nu trebuie sã se reflecte la identificarea în scopul votãrii, a cãror termeni trebuiesc menținuți. În același timp, prin noile mãsuri luate, Guvernul trebuie sã asigure fãra limitare dreptul de exprimare al cetãțeanului.
3. REPREZENTAREA ȘI COLEGIILE UNINOMINALE
Fondul problemei: datele de recensãmânt (census) din Canada și SUA trebuiesc folosite pentru stabilirea cifrei de reprezentare. Exemplificarea are ca sursã numere provenite din datele oficiale ale anilor 2000-2001. Numerele reale actuale sunt mult mai ridicate. Referitor la SUA, populația diasporei este estimatã de surse neoficiale fiind de circa 3 ori mai mare. Guvernul trebuie sã asigure conform Art. 5.2 și Art 5.3 din Legea nr. 35/2008 cel puțin aceleași drepturi de reprezentare cetãțenilor, în România sau în strãinãtate. Astfel: Canada, cu o emigraþie oficialã de 60520 cetãțeni în anul 2000, trebuie sã beneficieze conform normei de reprezentare de un deputat. Trebuie de asemenea asigurat un colegiu uninominal pentru senat. SUA, cu o emigraþie oficialã de 367278 cetãțeni în anul 2000, trebuie sã beneficieze conform normei de reprezentare de 4 deputați și 2 senatori.
Probleme teritoriale Dispersia comunitãților trebuie rezolvatã prin probleme de grupare teritorialã, care for rezolva simultan problema reprezentãrii.
4. CENTRELE DE VOTARE
Fondul problemei: comunitãți foarte largi (10000 - 25000 persoane) și largi (1500 - 10000 de persoane) au fost private de dreptul de vot. Guvernul este obligat sã asigure mijloacele materiale și logistice pentru crearea de noi centre de votare. Guvernul este obligat sã asigure informarea operativã a cetãțeanului pentru a garanta accesul la procesul de votare, eliminând astfel carențele demonstrate permanent în trecut. Cetãțeanul nu trebuie privat de drepturi. Procesul de pedepsire a vinovaților ulterior infãptuirii este o inutilã scuzã a incompetenței. Guvernul trebuie sã asigure imediat procesul de votare conform Art. 18.6.a din Legea nr. 35/2008 pentru urmãtoarele state/ teritorii/ zone metropolitane afectate anterior: Florida, New Jersey, Alberta, Saskatchewan, Massachusetts, Kitchener, Windsor, Maryland, Minnesota, Colorado, Carolina de Nord, St. Catharines-Niagara, Tennessee. Guvernul trebuie sã asigure imediat procesul de votare conform Art. 18.6.b pentru: Alabama, Alaska, Arizona, Delaware, Hawai, Idaho, Iowa, Kansas, Kentuky, Maine, Nebraska, New Mexico, Carolina de Sud, Vermont. În vederea acelerãrii procesului de înregistrare a candidaturilor, propunem, de lege ferenda, ca asociaþiile (cu un minim de membri stabilit de lege) sã poatã propune valabil candidaturi pentru senat și camerã. Sperãm ca acest protest alãturi de celelalte care aduc o criticã constructivã legii35/2008 sã gaseascã un ecou pozitiv în Parlamentul României și sã ducã la îmbunãtãțirea sistemului legislativ electoral, încât minoritatea românilor din strãinãtate sã nu mai fie neglijatã sau tratatã sub standardul aplicat minoritãților naționale din țarã.
DORU CRĂCIUN candidat independent în Parlamanetul României
Parlamentul României, creatorul Legii nr. 35/2008 și guvernul, care trebuie sã o implementeze, dovedesc lacune de înțelegere a diasporei românești stabilitã pe continentul american. Aceste instituții, deconectate de națiunea româna indiferent unde se gãsește ea, trebuie sã aibe în vedere modul nostru de viațã în strãinatate, trebuie sã ia în considerare modelul nostru social fãrã sã se grãbeascã și sã invețe de la democrația locala care ne influențeazã comportamentul. În conformitate cu prevederile art.9.(2) din Legea 35/2008 „Pot depune candidaturi organizaþiile cetãþenilor aparținând minoritãților naționale reprezentate în Parlament. Sâtem uimiți de grija pe care o acordã guvernul minnoritãților naționale din România și lipsa de considerație pentru minoritatea românã din strãinãtate. De ce nu existã o prevedere similarã în lege care sã permitã asociațiilor minoritãții românești sã depunã candidaturi? Înainte de a încerca sã deruteze cetãțeanul român și opinia internaþionalã, administrația româneascã trebuie sã rezolve problemele urmãtoare:
1. INFORMAREA ȘI ADRESAREA
Procesul de votare nu este un act unilateral. El necesitã participarea activã a candidatului, alegãtorului și mediatorului. Trãind în inima unui model avansat de democraþie care ne creeazã reflexe sociale, așteptãm de la guvernul nostru sã acționeze adecvat pentru informarea cetãțeanului român. Aici pe continentul american, guvernele locale se asigurã de prezența maximã de alegãtori pornind campania de informare (a se deosebi de campania electoralã propriu zisã) cu cel puțin șase luni în avans. Este necesar un proces corespunzãtor similar de informare care sã se adreseze celor peste 300 de comunitãþi românești. Legea menționatã și-a făcut drum pe ascuns din sertarele parlamentului în birourile de partid, atât de discret încât a scãpat timp îndelungat din vedere mediilor romãnești din America. Acest echivalent al „dezinformãrii” trebuie remediat imediat oferind simultan populașiei timpul necesar asimilãrii. Guvernul trebuie sã asigure existența, funcționarea continuã și actualizarea informațiilor pertinente procesului de votare prin intermediul internetului, modalitatea principalã și viabilã de interacțiune a diasporei.
2. CANDIDAȚII
Este necesarã asigurarea echidistantã a dreptului de participare. Guvernul trebuie sã asigure comunitãților locale, tipic implicate mai mult social decât partinic în procesul politic, timpul optim necesar pentru identificarea și promovarea candidaților. Abordarea actualã favorizeatã partidele deoarece au avut acces îndelungat la informare și beneficiazã de organizații. Aceastã situație creeazã contextul eliminãrii accesului persoanelor, asociațiilor sau comunitãților de la procesul electoral, impietând drepturile noastre constituþionale.
Fondul problemei: Art. 30.1 din Legea nr. 35/2008 stabilește numãrul de susținãtori necesari unui candidat independent. Aceasta este o problemã tehnicã greu de depãșit în SUA, care are o densitate a populaþei românești de 3/100 km2, respectiv în Canada unde este sub 1/100 km2, comparativ cu România (9094/100 km2). Guvernul trebuie sã revizuiascã și sã diminueze limitele asociate de 2000 respectiv 4000 susținãtori.
Fondul problemei: Art. 30.2 din Legea nr. 35/2008 definește modul de completare a Listelor de susținãtori. În ambele țãri Canada și SUA datele numerice aferente actelor și unele elementele de identitate sunt confidențiale. Acest fapt este bine stabilit și însușit de asemenea de cãtre emigranți care nu doresc sã furnizeze ceea ce este condiderat aici „informație sensibilã”. Ambele țãri solicitã pentru identificare documente de reședințã locale. Potențialii susținãtori nu circulã cu acte românești, fapt care limiteazã înscrierea. Guvernul trebuie sã furnizeze cãrți de alegãtori sau sã revizuiascã procedeul de identificare al susținãtorilor. Aceasta nu trebuie sã se reflecte la identificarea în scopul votãrii, a cãror termeni trebuiesc menținuți. În același timp, prin noile mãsuri luate, Guvernul trebuie sã asigure fãra limitare dreptul de exprimare al cetãțeanului.
3. REPREZENTAREA ȘI COLEGIILE UNINOMINALE
Fondul problemei: datele de recensãmânt (census) din Canada și SUA trebuiesc folosite pentru stabilirea cifrei de reprezentare. Exemplificarea are ca sursã numere provenite din datele oficiale ale anilor 2000-2001. Numerele reale actuale sunt mult mai ridicate. Referitor la SUA, populația diasporei este estimatã de surse neoficiale fiind de circa 3 ori mai mare. Guvernul trebuie sã asigure conform Art. 5.2 și Art 5.3 din Legea nr. 35/2008 cel puțin aceleași drepturi de reprezentare cetãțenilor, în România sau în strãinãtate. Astfel: Canada, cu o emigraþie oficialã de 60520 cetãțeni în anul 2000, trebuie sã beneficieze conform normei de reprezentare de un deputat. Trebuie de asemenea asigurat un colegiu uninominal pentru senat. SUA, cu o emigraþie oficialã de 367278 cetãțeni în anul 2000, trebuie sã beneficieze conform normei de reprezentare de 4 deputați și 2 senatori.
Probleme teritoriale Dispersia comunitãților trebuie rezolvatã prin probleme de grupare teritorialã, care for rezolva simultan problema reprezentãrii.
4. CENTRELE DE VOTARE
Fondul problemei: comunitãți foarte largi (10000 - 25000 persoane) și largi (1500 - 10000 de persoane) au fost private de dreptul de vot. Guvernul este obligat sã asigure mijloacele materiale și logistice pentru crearea de noi centre de votare. Guvernul este obligat sã asigure informarea operativã a cetãțeanului pentru a garanta accesul la procesul de votare, eliminând astfel carențele demonstrate permanent în trecut. Cetãțeanul nu trebuie privat de drepturi. Procesul de pedepsire a vinovaților ulterior infãptuirii este o inutilã scuzã a incompetenței. Guvernul trebuie sã asigure imediat procesul de votare conform Art. 18.6.a din Legea nr. 35/2008 pentru urmãtoarele state/ teritorii/ zone metropolitane afectate anterior: Florida, New Jersey, Alberta, Saskatchewan, Massachusetts, Kitchener, Windsor, Maryland, Minnesota, Colorado, Carolina de Nord, St. Catharines-Niagara, Tennessee. Guvernul trebuie sã asigure imediat procesul de votare conform Art. 18.6.b pentru: Alabama, Alaska, Arizona, Delaware, Hawai, Idaho, Iowa, Kansas, Kentuky, Maine, Nebraska, New Mexico, Carolina de Sud, Vermont. În vederea acelerãrii procesului de înregistrare a candidaturilor, propunem, de lege ferenda, ca asociaþiile (cu un minim de membri stabilit de lege) sã poatã propune valabil candidaturi pentru senat și camerã. Sperãm ca acest protest alãturi de celelalte care aduc o criticã constructivã legii35/2008 sã gaseascã un ecou pozitiv în Parlamentul României și sã ducã la îmbunãtãțirea sistemului legislativ electoral, încât minoritatea românilor din strãinãtate sã nu mai fie neglijatã sau tratatã sub standardul aplicat minoritãților naționale din țarã.
DORU CRĂCIUN candidat independent în Parlamanetul României