Acasa
Criza economica si previziunile unei rate inalte a absenteismului sunt principalele subiecte care marcheaza inceputul campaniei pentru alegerile europene, care in mai multe tari ar putea presupune un vot de blam pentru partidele de guvernamant, dar care nu vor schimba prea mult configuratia actuala a Parlamentului European, comenteaza ziarul “ABC”. Campania a inceput deja oficial in Spania, care se alatura unui numar mare de tari, in timp ce in Franta s-a lansat abia ieri. In cadrul unui scrutin unde alegatorii decid de obicei in functie de criterii de politica nationala, conjunctura economica este de data aceasta un punct comun pentru Cei 27. Au dat clar de inteles, in acest sens, familiile politice europene, care, in marea lor parte, au optat pentru sloganuri cu propuneri de redresare economica, protectia locurilor de munca si reforma finantelor. Alaturi de Irlanda si de state est-europene precum Slovacia, Slovenia sau Ungaria, Franta si Spania urmeaza, conform unor sondaje sa inregistreze absenteisme record situate intre 67-72%. Nici Marea Britanie, traditional eurosceptica nu ar urma sa-si imbunatateasca participarea la scrutinul continental, situata acum cinci ani la 40%.
Economia s-a facut in mod deosebit remarcata in campaniile tarilor cele mai grav afectate: la vest, Spania si Irlanda, iar la est, Letonia, Lituania si Estonia, toate lovite cu deosebita duritate de recesiune. Desi criza va ocupa fundalul campaniei, in multe tari problemele interne vor domina in mod previzibil celelalte teme. De la scandalul privind cheltuielile politicienilor din Marea Britanie si pana la apropiatele alegeri generale din Germania, politica nationala va fi cea care va marca in mare masura rezultatele. Rezultatele s-ar putea constitui intr-un vot de blam pentru multe guverne europene, intre care si cel al britanicului Gordon Brown. Ascensiunea conservatorilor lui David Cameron - care saptamana trecuta a lansat campania partidului sau, favorit in alegeri - si avansul luat de eurosceptici, in urma scandalului deconturilor parlamentarilor pe seama statului, i-ar putea plasa pe laburisti intr-o situatie delicata. “Potrivit informatiilor simpatizantilor nostri, in jur de 60 la suta vin dinspre Partidul Laburist”, a asigurat ziarului The Times Nigel Farage, liderul antieuropenist al Partidului pentru Independenta Marii Britanii (UKIP), care a crescut in sondaje la un procent similar cu formatiunea lui Brown.
Guvernul socialist maghiar ar putea, de asemenea, suferi o grea infrangere, deoarece se asteapta o ampla ascensiune a opozitiei conservatoare ca urmare a situatiei economice grave a tarii si care, in martie, a dus la demiterea premierului Ferenc Gyurcsany. Configuratia Parlamentului European, totusi, nu ar trebui sa se schimbe prea mult, potrivit analistilor care se asteapta ca Partidul Popular European (PPE) sa repete performanta de a deveni grupul majoritar in aula parlamentara, urmat de socialisti si liberali.
Intre timp, la Bruxelles participarea este cea mai mare grija a institutiilor comunitare care se tem ca absenteismul ar putea bate un nou record, dupa ce scazuse progresiv de la primele alegeri din 1979. Potrivit unui sondaj realizat de Eurobarometru intre ianuarie si februarie, doar 34 din o suta de persoane au spus clar ca vor veni la urne in iunie. Este si motivul pentru care Parlamentul European a lansat un important dispozitiv audiovizual pentru a arata pe intelesul tuturor cetatenilor importanta votului lor, mai ales prin spoturi transmise la televiziune si pe Internet. Cele mai inalte rate de participare au inregistrat in urma cu cinci ani, Malta si Cipru 82% si respectiv 71%, iar in Italia si in Belgia prezenta a fost si respectiv este si in prezent obligatorie. (Dan Stefan, Cronica Romana)
Economia s-a facut in mod deosebit remarcata in campaniile tarilor cele mai grav afectate: la vest, Spania si Irlanda, iar la est, Letonia, Lituania si Estonia, toate lovite cu deosebita duritate de recesiune. Desi criza va ocupa fundalul campaniei, in multe tari problemele interne vor domina in mod previzibil celelalte teme. De la scandalul privind cheltuielile politicienilor din Marea Britanie si pana la apropiatele alegeri generale din Germania, politica nationala va fi cea care va marca in mare masura rezultatele. Rezultatele s-ar putea constitui intr-un vot de blam pentru multe guverne europene, intre care si cel al britanicului Gordon Brown. Ascensiunea conservatorilor lui David Cameron - care saptamana trecuta a lansat campania partidului sau, favorit in alegeri - si avansul luat de eurosceptici, in urma scandalului deconturilor parlamentarilor pe seama statului, i-ar putea plasa pe laburisti intr-o situatie delicata. “Potrivit informatiilor simpatizantilor nostri, in jur de 60 la suta vin dinspre Partidul Laburist”, a asigurat ziarului The Times Nigel Farage, liderul antieuropenist al Partidului pentru Independenta Marii Britanii (UKIP), care a crescut in sondaje la un procent similar cu formatiunea lui Brown.
Guvernul socialist maghiar ar putea, de asemenea, suferi o grea infrangere, deoarece se asteapta o ampla ascensiune a opozitiei conservatoare ca urmare a situatiei economice grave a tarii si care, in martie, a dus la demiterea premierului Ferenc Gyurcsany. Configuratia Parlamentului European, totusi, nu ar trebui sa se schimbe prea mult, potrivit analistilor care se asteapta ca Partidul Popular European (PPE) sa repete performanta de a deveni grupul majoritar in aula parlamentara, urmat de socialisti si liberali.
Intre timp, la Bruxelles participarea este cea mai mare grija a institutiilor comunitare care se tem ca absenteismul ar putea bate un nou record, dupa ce scazuse progresiv de la primele alegeri din 1979. Potrivit unui sondaj realizat de Eurobarometru intre ianuarie si februarie, doar 34 din o suta de persoane au spus clar ca vor veni la urne in iunie. Este si motivul pentru care Parlamentul European a lansat un important dispozitiv audiovizual pentru a arata pe intelesul tuturor cetatenilor importanta votului lor, mai ales prin spoturi transmise la televiziune si pe Internet. Cele mai inalte rate de participare au inregistrat in urma cu cinci ani, Malta si Cipru 82% si respectiv 71%, iar in Italia si in Belgia prezenta a fost si respectiv este si in prezent obligatorie. (Dan Stefan, Cronica Romana)