Acasa
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va începe delimitarea a 5.000 km pătraţi din Marea Neagră, în perimetre de câte 1.000 km, iar până la sfârşitul anului va fi organizată o licitaţie pentru concesionarea acestora, potrivit declaraţiilor făcute ieri de preşedintele ANRM, Gelu Mărăcineanu.
"Este vorba de 5.000 km pătraţi care nu au făcut obiectul unei concesiuni petroliere. Această suprafaţă va fi împărţită în perimetre de câte 1.000 km care urmează să fie scoase la concurs public de ofertă. Până la sfârşitul anului, ANRM va organiza apelul public de oferte pentru aceste perimetre", a spus Gelu Mărăcineanu. Companiile care vor câştiga licitaţia vor face analize asupra acestor perimetre, privind structurile petrolifere. "Într-un an de aici înainte, vom avea primele informaţii geologice care pot confirma existenţa unor structuri cantonate în acea suprafaţă de 5.000 km pătraţi", a afirmat Mărăcineanu.
Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a tranşat în luna februarie disputa româno-ucraineană legată de delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor, acordând României aproape 80% din zona disputată.
România a obţinut astfel jurisdicţia suverană şi drepturile suverane, mai ales de exploatare, pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kilometri pătraţi. În această zonă se estimează că ar exista aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane de tone de petrol, potrivit lui Bogdan Aurescu, care a fost agentul României la CIJ. Corpul de Control al Guvernului a început, la 9 februarie, verificările cu privire la contractul încheiat între Sterling Resources şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), a declarat, pentru NewsIn, preşedintele ANRM, Gelu Mărăcineanu.
Premierul Emil Boc declarase anterior că va fi analizată sub aspect legal modalitatea prin care contractul de explorare încheiat între Sterling Resources şi ANRM a fost transformat în acord petrolier şi de concesiune. La data de 5 februarie, Boc declarase că, potrivit actului adiţional încheiat cu Sterling Resources, compania a avut înainte de decizia CIJ drept de explorare în Marea Neagră, iar după decizia Curţii, contractul prevede şi dreptul de exploatare a resurselor.
Cei 5.000 km pătraţi reprezintă o parte din teritoriul câştigat de România la Haga, iar restul aparţine companiilor Petrom şi Sterling Resources. Acestea nu aveau, însă, drept de execuţie de lucrări, întrucât perimetrele petroliere făceau obiectul unui litigiu internaţional.
"Este vorba de 5.000 km pătraţi care nu au făcut obiectul unei concesiuni petroliere. Această suprafaţă va fi împărţită în perimetre de câte 1.000 km care urmează să fie scoase la concurs public de ofertă. Până la sfârşitul anului, ANRM va organiza apelul public de oferte pentru aceste perimetre", a spus Gelu Mărăcineanu. Companiile care vor câştiga licitaţia vor face analize asupra acestor perimetre, privind structurile petrolifere. "Într-un an de aici înainte, vom avea primele informaţii geologice care pot confirma existenţa unor structuri cantonate în acea suprafaţă de 5.000 km pătraţi", a afirmat Mărăcineanu.
Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a tranşat în luna februarie disputa româno-ucraineană legată de delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor, acordând României aproape 80% din zona disputată.
România a obţinut astfel jurisdicţia suverană şi drepturile suverane, mai ales de exploatare, pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kilometri pătraţi. În această zonă se estimează că ar exista aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane de tone de petrol, potrivit lui Bogdan Aurescu, care a fost agentul României la CIJ. Corpul de Control al Guvernului a început, la 9 februarie, verificările cu privire la contractul încheiat între Sterling Resources şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), a declarat, pentru NewsIn, preşedintele ANRM, Gelu Mărăcineanu.
Premierul Emil Boc declarase anterior că va fi analizată sub aspect legal modalitatea prin care contractul de explorare încheiat între Sterling Resources şi ANRM a fost transformat în acord petrolier şi de concesiune. La data de 5 februarie, Boc declarase că, potrivit actului adiţional încheiat cu Sterling Resources, compania a avut înainte de decizia CIJ drept de explorare în Marea Neagră, iar după decizia Curţii, contractul prevede şi dreptul de exploatare a resurselor.
Cei 5.000 km pătraţi reprezintă o parte din teritoriul câştigat de România la Haga, iar restul aparţine companiilor Petrom şi Sterling Resources. Acestea nu aveau, însă, drept de execuţie de lucrări, întrucât perimetrele petroliere făceau obiectul unui litigiu internaţional.