Acasa
Denumire: Romania
Acest nume a fost adoptat in 1862, dupa fondarea statului-natiune prin unirea celor doua principate romanesti, Valahia si Moldova , in 1859.
Abrevierea internationala ROU.
Situarea: in sud-estul Europei Centrale, in nordul Peninsulei Balcanice, pe Dunarea inferioara.
Granitele
Hotarele Romaniei insumeaza in total 3 149,9 km. Doua treimi din acestea (2 064,4 km) sunt determinate de Dunare si de raurile Prut si Tisa sau urmeaza linia tarmului Marii Negre, in timp ce o treime (1 085,5 km) reprezinta granita terestra. Apele teritoriale romane se intind pana la 12 mile marine in largul Marii Negre.
Vecinatati
Romania se invecineaza cu cinci state, cel de-al saselea vecin fiind Marea Neagra. La NE si E are granita cu Republica Moldova (681,3 km), la N si E cu Ucraina (649,4 km), la SE cu Marea Neagra (193,5 km), la S cu Bulgaria (631,3 km), la SV cu Serbia (546,4 km) si la V cu Ungaria (448,0 km).
Suprafata
Este de 238 391 kmp, comparabila cu cea a Marii Britanii, ceea ce situeaza Romania pe locul 80 in lume si pe locul 13 in Europa ca marime.
Romania are o forma ovala, intinzandu-se pe 735 km de la vest la est si pe 530 km de la nord la sud.
Distributia suprafetei: teritoriu arabil (39,2%), paduri (28%), pajisti si fanete (20,5%), vii si livezi (2,3%), cladiri, drumuri si sosele (4,5%), ape si iazuri (3,7%), alte zone (1,8%).
Relieful
Relieful României nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat de câmpii, de vaile râurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului românesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru.
Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind 31% din suprafata tarii, dealurile si podisurile care pornesc in continuare ocupa 36%, iar câmpiile, ce se intind in sudul si in vestul tarii, cam 33%.
Râurile.
Reteaua de riuri are forma radiala, 98% dintre râuri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul altor râuri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul României, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele râuri sunt: Mures (761 km pe teritoriul României), Prut (742 km pe teritoriul României), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul României), Ialomita (417 km), Somes (376 km pe teritoriul României), Arges (350 km).
Lacurile.
Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intâlnesc in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afara de acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stânca-Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe râul Bicaz (3.100 ha).
Clima
Clima Romaniei este determinata in primul rand de pozitia ei pe glob, la jumatatea distantei dintre pol si ecuator, fiind strabatuta de paralela de 45, precum si de pozitia sa geografica pe continent, la aproximativ 2000 km de Oceanul Atlantic, 1000 km de Marea Baltica, 400 km de Marea Adriatica si riverana cu Marea Neagra. Aceste particularitati confera climei un caracter temperat continental.
Relieful tarii are un rol esential in delimitarea zonelor si etajelor climatice. Muntii Carpati formeaza o bariera care separa climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip Oceanic si adriatic.
Dealurile si podisurile atenueaza la randul lor extremele climatice ca potential hidrotermic.Campiile si luncile mari din sudul tarii sunt culoare deschise pentru curentii atmosferici, unde totusi se manifesta o influenta carpatica de ameliorare a exceselor climatice.
La scara tarii, valorile medii multianuale (100 ani) ale temperaturilor medii anuale, sunt cuprinse intre -2,70C la 2500 m altitudine si 11,40C in sud-est (Constanta), iar mediile sumei precipitatiilor tot ca valori multianuale sunt intre 385,5 mm si 500,9 mm in sud-est (la Constanta, respectiv la Calarasi) si intre 1000-1200 mm in zona montana.
Din punct de vedere al indicelui de ariditate (R)(ca raport intre suma precipitatiilor anuale si evapotranspiratia potentiala) teritoriul Romaniei se incadreaza in zonele semiaride, uscat-sub-umede si umede cu R 0,20.
In concluzie, clima Romaniei este de tip temperat-continental, cu 4 anotimpuri si este marcata de influente ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest si nord-vest, pastrandu-si totusi identitatea climatului carpato-ponto-danubian.
(Sursa: Institutul National de Meteorologie)
Impartirea administrativa
Conform articolului 3 din Constitutie, teritoriul Romaniei are o organizare administrativa pe comune, orase si judete.
Comuna, unitatea elementara de organizare administrativa, este formata dintr-unul sau mai multe sate si este condusa de un consiliu local si un primar ales. Romania are 2 685 de comune insumand 13 285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comuna.
Orasul este unitatea administrativa condusa de un consiliu local si un primar ales. Orasele mai importante pot fi declarate municipii. Romania are 263 de orase, dintre care 82 sunt municipii.
Judetul este unitatea administrativa condusa de un consiliu judetean si un prefect. Consiliul judetean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale si orasenesti, avand ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanta la nivel judetean. Guvernul numeste un prefect in fiecare judet pentru a fi reprezentantul sau local. Romania are 41 de judete plus municipiul-capitala Bucuresti, care are un statut similar cu acela de judet. Un judet are, in medie, o suprafata de 5 800 m.p. si o populatie de 500 000 de locuitori.
Capitala
Bucuresti este cel mai important si cel mai populat oras al Romaniei, fiind centrul politic, administrativ, economic, al tarii. Este situat in S-SE Romaniei . Orasul se intinde pe o suprafata de 228 kmp si are 2 016 000 de locuitori (reprezentand 9% din totalul populatiei tarii si 15% din populatia urbana), fiind al treilea oras ca numar de locuitori din regiune, dupa Atena si Istanbul. Orasul Bucuresti a fost prima oara mentionat in 1459, ca cetate de scaun a Tarii Romanesti sub domnia lui Vlad Tepes, desi asezarea dateaza inca din secolul al XIV-lea. Intre secolele XVII-XIX, Bucuresti a fost capitala Tarii Romanesti, iar in 1862 a devenit capitala Romaniei.
Orase
Din 263 de orase, 25 au peste 100 000 de locuitori. Opt dintre ele au mai mult de 300 000 de locuitori, printre care capitala Bucuresti (peste 2 000 000), Iasi (350 000), Constanta (327 000), Brasov (316 000) si Craiova (314 000).
Populatia: 21.680.974 (1 martie 2003; sursa: Institutul National de Statistica)
Ca populatiie, Romania este a 43-a tara in lume si a 9-a in Europa. 55% din populatie locuieste in orase si localitati si 45% in zona rurala. Populatia masculina reprezinta 48.7% si cea feminina 51.3% din totalul locuitorilor.
Nationalitati: romani 89,5%, unguri (inclusiv secui) 6,6%, rromi (tigani) 2,5%, altii 1,4%
Religia: ortodocsi: 86,8%, romano-catolici 4,7%, reformati 3,2%, penticostali 1,5%, altii 3,8%.
Limba oficiala: limba romana, limba materna pentru 91% din populatia tarii. Minoritatile etnice sunt libere sa-si utilizeze limba materna in scoli, administratie, sistemul juridic, presa, cultura etc. Limba maghiara este vorbita de cea mai numeroasa minoritate etnica, iar limba germana de minoritatea germana (sasi si svabi). Principalele limbi straine care circula in prezent in Romania sunt engleza, franceza si germana.
Moneda nationala
Moneda nationala oficiala in Romania este (din 1867) leul (leul romanesc). Numele (omonim cu denumirea animalului leu) vine de la Löwentaler (care avea figura unui leu pe revers), moneda de argint pusa in circulatie in Olanda incepand cu secolul al XVI-lea, dupa care a devenit moneda de evaluare. Subdiviziunea leu-ului este ban-ul, 1 leu = 100 de bani. Incepand cu 1991, inflatia a scos practic din uz aceasta subdiviziune a leului. Convertibilitatea interna a leului a fost introdusa in noiembrie 1991. Rata de schimb pentru leu este variabila. Actuala liberalizare monetara a intrat in vigoare din februarie 1998. Orice cetatean roman este liber sa efectueze tranzactii valutare pentru orice sume de bani.
Incepand cu data de 1 iulie 2005, a fost introdus in circulatie leul nou, obtinut prin taierea a patru zerouri din coada leului vechi (1 leu nou = 10.000 lei vechi). De asemenea, a fost reintrodusa subdiviziunea leului - banul. Exista monede de 1, 5, 10 si 50 bani si bancnote de 1, 5, 10, 50, 100 si 500 de lei.
Ziua nationala
In 1990, 1 decembrie a fost proclamata ziua nationala. Aceasta zi reprezinta aniversarea Marii Unirii de la Alba Iulia, din 1918, cand s-a votat unirea Transilvaniei cu Romania, moment care marcheaza unirea tuturor romanilor intr-un singur stat si realizarea unitatii statului-natiune roman.
Sarbatori legale
1 si 2 ianuarie (Anul Nou), a doua zi de Paste, 1 mai, 1 decembrie - Ziua nationala, si 25 si 26 decembrie (Craciunul).
Ora oficiala
Ora Est Europeana (GMT + 2 ore). Din 1979, fusul orar de vara (GMT + 3 ore) se aplica incepand cu ultima duminica a lunii martie pana in ultima duminica a lunii octombrie. Romania are acelasi fus orar ca si Republica Moldova , Finlanda, Grecia , Israel , Egipt si Republica Sud Africana.
Forma de guvernamant: republica;
Statut: membra UE, membra NATO;
Presedintele Romaniei: Presedintele este ales prin vot universal, poate detine cel mult doua mandate de 5 ani, este comandantul suprem al fortelor armate.
Puterea legislativa: Parlamentul Romaniei ales prin vot universal pe o perioada de patru ani (485 de membri in legislatura 2000-2004) este bicameral: Senatul Romaniei (140 de membri), Camera Deputatilor (345 de membri).
Puterea executiva: Guvernul Romaniei, condus de un prim ministru numit de Presedintele tarii si supus Parlamentului prin juramant si in fata caruia raspunde.
Acest nume a fost adoptat in 1862, dupa fondarea statului-natiune prin unirea celor doua principate romanesti, Valahia si Moldova , in 1859.
Abrevierea internationala ROU.
Situarea: in sud-estul Europei Centrale, in nordul Peninsulei Balcanice, pe Dunarea inferioara.
Granitele
Hotarele Romaniei insumeaza in total 3 149,9 km. Doua treimi din acestea (2 064,4 km) sunt determinate de Dunare si de raurile Prut si Tisa sau urmeaza linia tarmului Marii Negre, in timp ce o treime (1 085,5 km) reprezinta granita terestra. Apele teritoriale romane se intind pana la 12 mile marine in largul Marii Negre.
Vecinatati
Romania se invecineaza cu cinci state, cel de-al saselea vecin fiind Marea Neagra. La NE si E are granita cu Republica Moldova (681,3 km), la N si E cu Ucraina (649,4 km), la SE cu Marea Neagra (193,5 km), la S cu Bulgaria (631,3 km), la SV cu Serbia (546,4 km) si la V cu Ungaria (448,0 km).
Suprafata
Este de 238 391 kmp, comparabila cu cea a Marii Britanii, ceea ce situeaza Romania pe locul 80 in lume si pe locul 13 in Europa ca marime.
Romania are o forma ovala, intinzandu-se pe 735 km de la vest la est si pe 530 km de la nord la sud.
Distributia suprafetei: teritoriu arabil (39,2%), paduri (28%), pajisti si fanete (20,5%), vii si livezi (2,3%), cladiri, drumuri si sosele (4,5%), ape si iazuri (3,7%), alte zone (1,8%).
Relieful
Relieful României nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat de câmpii, de vaile râurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului românesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru.
Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind 31% din suprafata tarii, dealurile si podisurile care pornesc in continuare ocupa 36%, iar câmpiile, ce se intind in sudul si in vestul tarii, cam 33%.
Râurile.
Reteaua de riuri are forma radiala, 98% dintre râuri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul altor râuri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul României, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele râuri sunt: Mures (761 km pe teritoriul României), Prut (742 km pe teritoriul României), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul României), Ialomita (417 km), Somes (376 km pe teritoriul României), Arges (350 km).
Lacurile.
Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intâlnesc in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afara de acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stânca-Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe râul Bicaz (3.100 ha).
Clima
Clima Romaniei este determinata in primul rand de pozitia ei pe glob, la jumatatea distantei dintre pol si ecuator, fiind strabatuta de paralela de 45, precum si de pozitia sa geografica pe continent, la aproximativ 2000 km de Oceanul Atlantic, 1000 km de Marea Baltica, 400 km de Marea Adriatica si riverana cu Marea Neagra. Aceste particularitati confera climei un caracter temperat continental.
Relieful tarii are un rol esential in delimitarea zonelor si etajelor climatice. Muntii Carpati formeaza o bariera care separa climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip Oceanic si adriatic.
Dealurile si podisurile atenueaza la randul lor extremele climatice ca potential hidrotermic.Campiile si luncile mari din sudul tarii sunt culoare deschise pentru curentii atmosferici, unde totusi se manifesta o influenta carpatica de ameliorare a exceselor climatice.
La scara tarii, valorile medii multianuale (100 ani) ale temperaturilor medii anuale, sunt cuprinse intre -2,70C la 2500 m altitudine si 11,40C in sud-est (Constanta), iar mediile sumei precipitatiilor tot ca valori multianuale sunt intre 385,5 mm si 500,9 mm in sud-est (la Constanta, respectiv la Calarasi) si intre 1000-1200 mm in zona montana.
Din punct de vedere al indicelui de ariditate (R)(ca raport intre suma precipitatiilor anuale si evapotranspiratia potentiala) teritoriul Romaniei se incadreaza in zonele semiaride, uscat-sub-umede si umede cu R 0,20.
In concluzie, clima Romaniei este de tip temperat-continental, cu 4 anotimpuri si este marcata de influente ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest si nord-vest, pastrandu-si totusi identitatea climatului carpato-ponto-danubian.
(Sursa: Institutul National de Meteorologie)
Impartirea administrativa
Conform articolului 3 din Constitutie, teritoriul Romaniei are o organizare administrativa pe comune, orase si judete.
Comuna, unitatea elementara de organizare administrativa, este formata dintr-unul sau mai multe sate si este condusa de un consiliu local si un primar ales. Romania are 2 685 de comune insumand 13 285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comuna.
Orasul este unitatea administrativa condusa de un consiliu local si un primar ales. Orasele mai importante pot fi declarate municipii. Romania are 263 de orase, dintre care 82 sunt municipii.
Judetul este unitatea administrativa condusa de un consiliu judetean si un prefect. Consiliul judetean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale si orasenesti, avand ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanta la nivel judetean. Guvernul numeste un prefect in fiecare judet pentru a fi reprezentantul sau local. Romania are 41 de judete plus municipiul-capitala Bucuresti, care are un statut similar cu acela de judet. Un judet are, in medie, o suprafata de 5 800 m.p. si o populatie de 500 000 de locuitori.
Capitala
Bucuresti este cel mai important si cel mai populat oras al Romaniei, fiind centrul politic, administrativ, economic, al tarii. Este situat in S-SE Romaniei . Orasul se intinde pe o suprafata de 228 kmp si are 2 016 000 de locuitori (reprezentand 9% din totalul populatiei tarii si 15% din populatia urbana), fiind al treilea oras ca numar de locuitori din regiune, dupa Atena si Istanbul. Orasul Bucuresti a fost prima oara mentionat in 1459, ca cetate de scaun a Tarii Romanesti sub domnia lui Vlad Tepes, desi asezarea dateaza inca din secolul al XIV-lea. Intre secolele XVII-XIX, Bucuresti a fost capitala Tarii Romanesti, iar in 1862 a devenit capitala Romaniei.
Orase
Din 263 de orase, 25 au peste 100 000 de locuitori. Opt dintre ele au mai mult de 300 000 de locuitori, printre care capitala Bucuresti (peste 2 000 000), Iasi (350 000), Constanta (327 000), Brasov (316 000) si Craiova (314 000).
Populatia: 21.680.974 (1 martie 2003; sursa: Institutul National de Statistica)
Ca populatiie, Romania este a 43-a tara in lume si a 9-a in Europa. 55% din populatie locuieste in orase si localitati si 45% in zona rurala. Populatia masculina reprezinta 48.7% si cea feminina 51.3% din totalul locuitorilor.
Nationalitati: romani 89,5%, unguri (inclusiv secui) 6,6%, rromi (tigani) 2,5%, altii 1,4%
Religia: ortodocsi: 86,8%, romano-catolici 4,7%, reformati 3,2%, penticostali 1,5%, altii 3,8%.
Limba oficiala: limba romana, limba materna pentru 91% din populatia tarii. Minoritatile etnice sunt libere sa-si utilizeze limba materna in scoli, administratie, sistemul juridic, presa, cultura etc. Limba maghiara este vorbita de cea mai numeroasa minoritate etnica, iar limba germana de minoritatea germana (sasi si svabi). Principalele limbi straine care circula in prezent in Romania sunt engleza, franceza si germana.
Moneda nationala
Moneda nationala oficiala in Romania este (din 1867) leul (leul romanesc). Numele (omonim cu denumirea animalului leu) vine de la Löwentaler (care avea figura unui leu pe revers), moneda de argint pusa in circulatie in Olanda incepand cu secolul al XVI-lea, dupa care a devenit moneda de evaluare. Subdiviziunea leu-ului este ban-ul, 1 leu = 100 de bani. Incepand cu 1991, inflatia a scos practic din uz aceasta subdiviziune a leului. Convertibilitatea interna a leului a fost introdusa in noiembrie 1991. Rata de schimb pentru leu este variabila. Actuala liberalizare monetara a intrat in vigoare din februarie 1998. Orice cetatean roman este liber sa efectueze tranzactii valutare pentru orice sume de bani.
Incepand cu data de 1 iulie 2005, a fost introdus in circulatie leul nou, obtinut prin taierea a patru zerouri din coada leului vechi (1 leu nou = 10.000 lei vechi). De asemenea, a fost reintrodusa subdiviziunea leului - banul. Exista monede de 1, 5, 10 si 50 bani si bancnote de 1, 5, 10, 50, 100 si 500 de lei.
Ziua nationala
In 1990, 1 decembrie a fost proclamata ziua nationala. Aceasta zi reprezinta aniversarea Marii Unirii de la Alba Iulia, din 1918, cand s-a votat unirea Transilvaniei cu Romania, moment care marcheaza unirea tuturor romanilor intr-un singur stat si realizarea unitatii statului-natiune roman.
Sarbatori legale
1 si 2 ianuarie (Anul Nou), a doua zi de Paste, 1 mai, 1 decembrie - Ziua nationala, si 25 si 26 decembrie (Craciunul).
Ora oficiala
Ora Est Europeana (GMT + 2 ore). Din 1979, fusul orar de vara (GMT + 3 ore) se aplica incepand cu ultima duminica a lunii martie pana in ultima duminica a lunii octombrie. Romania are acelasi fus orar ca si Republica Moldova , Finlanda, Grecia , Israel , Egipt si Republica Sud Africana.
Forma de guvernamant: republica;
Statut: membra UE, membra NATO;
Presedintele Romaniei: Presedintele este ales prin vot universal, poate detine cel mult doua mandate de 5 ani, este comandantul suprem al fortelor armate.
Puterea legislativa: Parlamentul Romaniei ales prin vot universal pe o perioada de patru ani (485 de membri in legislatura 2000-2004) este bicameral: Senatul Romaniei (140 de membri), Camera Deputatilor (345 de membri).
Puterea executiva: Guvernul Romaniei, condus de un prim ministru numit de Presedintele tarii si supus Parlamentului prin juramant si in fata caruia raspunde.